Cartea “370 de zile de teroare” a fost lansata in data de 26 Septembrie 2003.
Descrierea cărţii “370 de zile de teroare”
Cartea “370 de zile de teroare” este o lucrare inedită, scrisă de Radu Bălaş (ziarist) şi Kocsis Francisko (poet, scriitor), care tratează în premieră o perioadă mai puţin cunoscută din istoria oraşului Târgu Mureş şi a judeţului Mureş, anume anii 1940-1945, din perspectiva Holocaustului. Titlul cărţii reprezintă perioada de la care au început deportările şi până la terminarea celui de-al doilea război mondial. Chiar dacă până acum s-a mai scris despre evenimentele petrecute atunci, niciodată nu au fost publicate într-o lucrare unitară faptele şi întâmplările care au dus la deportarea a peste 10.000 de mureşeni, dintre care cel puţin 7.400 au murit în lagărele de exterminare naziste şi în taberele de muncă. Această carte prezintă documente inedite, facsimile şi fotografii (în număr de peste 150), dintre care multe nu au mai fost publicate nicicând, precum şi mărturii ale supravieţuitorilor care nu au mai fost spuse vreodată. Pentru documentare au fost consultate arhivele SRI, s-a colaborat cu Comunitatea Evreiască din Târgu Mureş, cu United States Holocaust Memorial Museum, Muzeul Yad Vashem – Israel şi Simon Wiesenthal Center. Cartea are 370 de pagini şi este structurată în şapte capitole, după cum urmează:
I. Luptele naziste: pe front şi în lagăre – O descriere a ascensiunii lui Adolf Hitler, precum şi prezentarea evoluţiei, în paralel, a bătăliilor de pe front şi a exterminării evreilor (şi a altora) în lagărele de concentrare şi de muncă. Statistici, fotografii, documente, hărţi.
II. Antisemitism în România şi Ungaria – O prezentare a evoluţiei atitudinii faţă de evrei, importantă şi prin prisma faptului că 25% din evreii europeni, mai puţin cei din Uniunea Sovietică, trăiau în Ungaria şi Romania înainte de al doilea război mondial, iar această regiune are o semnificaţie aparte în istoria Holocaustului. De asemenea, tratarea antisemitismului în cele două ţări este necesară şi pentru că Transilvania de Nord şi, implicit, o mare aprte a judeţului Mureş, a aparţinut celor două state în intervalul 1940-1945. Scurt istoric al populaţiei evreieşti în aceste teritorii, evoluţia lor în societăţile maghiară şi română, politicile de deportare ale celor două state. Fotografii, hărţi, facsimile, documente (Arhiva SRI, Fondul de Documentare, Dosarul 9221, vol. 20, precum şi alte surse).
III. Holocaustul în judeţul Mureş – Prezentarea evoluţiei populaţiei evreieşti în acest teritoriu, nararea faptelor şi întâmplărilor din perioada deportărilor (nume, locuri, date), prezentarea ghetourilor de la fostele Fabrici de Cărămidă din Târgu Mureş şi Reghin, presa locală a vremii, Procesul Ghetoului Târgu Mureş (Arhiva SRI, Fondul de Documentare, Dosarul 40029, vol. 6). Fotografii, documente, facsimile, hărţi.
IV. Cutremurătoarele mărturii a zece supravieţuitori – Sunt prezentate amintirile despre anii ’40, despre ghetourile din Târgu Mureş, despre lagărele de exterminare şi de muncă, despre întoarcerea acasă a zece mureşeni: Ladislau Grun, Marta Marmor, Csernovits Samuel, Eva Deutsch, Susana Diamantstein, Sara Minor, Iuliana Scheiner, Leopold Karpelesz, Elisabeta Asztalos şi Nicoale Bermann. Fiecare mărturie este precedată de o fişă biografică (inclusiv date concrete despre părinţi şi fraţi) şi este urmată de o scurtă prezentare a vieţii de după lagăr. Cel mai tânăr supravieţuitor are 73 de ani, iar cel mai în vârstă 89 de ani. Ei au fost deportaţi din ghetourile Târgu Mureş şi Reghin. Fiecare din cei zece a avut cel puţin un decedat în familie, în urma deportărilor, iar unii au rămas fără nici un părinte sau frate. Fotografii din arhivele personale (publicate în premieră) sau din lagărele de concentrare, precum şi documente personale din lagăr (numere de lagăr, tichete de masă, acte de înregistrare, foi medicale etc.)
V. Masacrul de la Sărmaşu – Prezentarea contextului, a faptelor şi a persoanelor care s-au făcut vinovate de uciderea a 126 de evrei din comuna Sărmaş (atunci Sărmaşu, judeţul Cluj-Turda). Comuna a fost ocupată de trupele hortyste în 5 septembrie 1944, iar în noaptea de 16 spre 17 septembrie toţi evreii din comună (de la un an până la 83 de ani) au fost masacraţi în locul denumit Suscut. Declaraţii şi procese verbale luate la faţa locului în februarie 1945, tabel nominal cu victimele, fotografii.
VI. Lista deportaţilor – Prezentarea a 4552 de nume de târgumureşeni conţinute în Lista Deportaţilor care se află la Sinagoga din Târgu Mureş. Lista are caracter oficial, originalul se află la Arhivele Statului, există trei copii (la Comunitatea Evreiască din Târgu Mureş, la United States Holocaust Memorial Museum şi la Muzeul Yad Vashem din Israel) şi a fost înregistrată de autorităţile vremii. Lista nu este completă, lipsind din ea circa 3500 nume, dar şi aşa, prin amploarea sa, este unicat în ţară. Ea a fost întocmită de Lazar Schwartz (un evreu care a scăpat de deportare fiindcă avea un braţ amputat din timpul primului război mondial) pe baza documentelor vremii (din cauza lipsei de informaţii din acea perioadă ea este incompletă), în februarie 1945, când încă evreii târgumureşeni se aflau în lagăre. Fotografii, facsimile.
VII. Au mai rămas 150… – Epilogul cărţii, în care se prezintă situaţia de după război, emigrarea evreilor şi date statistice privind populaţia evreiască de astăzi. Fotografii.
“Trebuie să ştim ce s-a întâmplat, pentru a nu mai repeta asemenea greşeli” – acesta este mesajul primordial al cărţii “370 de zile de teroare”.
Despre carte
370 de zile. Atât timp s-a scurs între ziua adunării în ghetouri a mureşenilor, 3 mai 1944, şi ziua în care s-a consfinţit sfârşitul războiului, 9 mai 1945. Un interval scurt, dar în care s-a adunat suferinţa inimaginabilă a mii de oameni. Mai mult de un an de zile, care este surprins în detaliu de autorii acestei lucrări. Cartea “370 de zile de teroare” este o radiografie necesară şi aşteptată a crimelor fasciste dintr-o parte însemnată a greu încercatei Transilvanii de nord. Radu Bălaş şi Kocscis Francisko au săpat cât de adânc s-a putut după dovezile care să ateste ororile nazismului, nu au scăpat nimic din ceea ce s-a petrecut în judeţul Mureş, au “ilustrat” şi completat cu fotografii, documente şi mărturii tabloul Holocaustului. Dacă fiecare zonă a României ar fi tratată în amănunţimea şi cu precizia cu care autorii acestei cărţi prezintă Holocaustul în judeţul Mureş, am putea afla mai multe fapte şi întâmplări necunoscute încă şi am putea realiza, într-adevăr, un tablou complet al crimelor fasciste îndreptate împotriva evreilor. Iată de ce lucrarea de faţă este una de referinţă, care nu trebuie să lipsească din “colecţia istorică” a României.
Acad. Nicolae Cajal Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România
… Trecutul este unul singur; în analiza sa, nu există priorităţi şi nici direcţii predilecte. Istoricii au datoria de a-l privi din toate unghiurile, în toate nişele sale cronologice. Un capitol de istorie nu neagă un altul; fiecare are pasionaţii, investigatorii şi publicul său. Cu cât sunt mai bine cunoscute, cu atât aceste capitole vor întregi imaginea de ansamblu, nefardată şi credibilă, despre noi înşine. Radu Bălaş şi Kocsis Francisko sunt astfel de investigatori pe terenul istoriei. Demersul lor – rememorarea, prin surse documentare inedite, prin analiza presei şi prin zguduitoarele mărturii ale supravieţuitorilor, a celor “370 de zile de teroare” a căror poveste este prinsă între coperte – reprezintă o datorie de onoare faţă de comunitatea mureşeană, faţă de generaţiile prezentului şi viitorului. O carte dramatică, dar cu un mesaj optimist: odată învăţată această lecţie a trecutului, oricât de dureroasă, vom putea merge mai departe cu mai multă înţelepciune, astfel încât zilele acelei terori să nu se mai repete niciodată.
Lector univ. dr. Adrian Cioroianu Facultatea de Istorie, Bucureşti
Pentru comenzi urmati acest link »
Sau comanda online
Pentru comanda online gasiti cartea la rubrica: Shop /Cărţi în limba română /Biblioteca pentru toţi |