![]() |
|
Cautare
|
Fermierii din Braşov sunt falimentaţi de birocraţieDirectorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Braşov, Dorel Stânea, a anunţat că zeci de fermieri braşoveni ar putea să nu îşi primească subvenţiile pe teren şi chiar să fie amendaţi cu mii de euro, pentru că firma de teledetecţie nu poate identifica blocurile fizice pe care aceştia le declară. Deja o companie care a fost afectată de controlul eronat al teledetecţiei, a dat în judecată APIA Braşov, solicitând acoperirea daunelor provocate de pierderea subvenţiilor europene. Până la mijlocul acestei luni se efectuaseră plăţi pentru 99,15% din fermieri, Braşovul situîndu-se, din acest punct de vedere, pe colul 21 în ţară. Suma totală calculată pe tranşele de plată se ridică la aproape 25 de milioane de euro. 7% din fermierii braşoveni au fost sancţionaţi din diferite motive, cum ar fi supradeclarările şi intenţiile de fraudare în zonele montane, greu accesibile. Adrian MunteanuLa Braşov se vor acorda finanţări de până la 50 de milioane de euro pentru producţia de energie din surse regenerabileCamera de Comerţ şi Industrie Braşov anunţă lansarea programului de finanţare „Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile”. Operaţiunea face parte din axa Prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice, gestionată de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Prin proiect se vor acorda finanţări nerambursabile pentru proiecte de realizare de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, atât pentru consumul propriu, cât şi pentru furnizarea de energie în reţeaua de transport şi distribuţie, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie, pentru proiecte de modernizare a capacităţilor de producere, dar şi pentru proiecte de cogenerare prin valorificarea resurselor regenerabile de energie. Ajutorul acordat reprezintă maximum 70% din totalul cheltuielilor eligibile în cazul întreprinderilor mici, 60% în cazul întreprinderilor mijlocii şi 50% din totalul cheltuielilor eligibile în cazul întreprinderilor mari. În ceea ce priveşte autorităţile publice locale, ajutorul acordat de Uniunea Europeană va fi de 98% din valoarea proiectului de finanţare. Proiectele pot fi implementate în maximum 4 ani, perioadă cuprinsă între data semnării contractului de finanţare şi data finalizării ultimei activităţi prevăzute în proiect. Proiectele se depun până în data de 30 septembrie. Adrian Munteanu38.000 de mureşeni care fac parte din categorii sociale dezavantajate vor primi, de luna viitoare din fonduri europene, ajutoare sub formă de alimente!Potrivit unei Hotărâri de Guvern, patru categorii sociale de persoane nevoiaşe vor primi din fondurile Uniunii Europene câte 6 kg de zahăr şi 19 kg de făină, în intervalul 1 septembrie-1 noiembrie a acestui an.Este vorba de 38.000 de mureşeni care sunt pensionari CAP, persoane care trăiesc din venitul minim garantat, persoane îngrijite în centre rezidenţiale precum şi cei care servesc masa la cantina socială. În judeţul Mureş, acţiunea de distribuire a ajutoarelor este coordonată de Prefectura Mureş, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi a primăriilor din judeţ. De asemenea, licitaţiile pentru alimente au fost făcute de APIA, prin urmare în judeţul Mureş vor ajunge 1.000 de tone de produse dintre care 300 de tone sunt de zahăr, de producţie străină şi 700 de tone de făină din producţia românească. Direcţia Agricolă Mureş are, în schimb, sarcina de a găsi un depozit pentru alimente, lucru deloc uşor în Tg Mureş, spune şeful instituţiei, ing Naznan Jeno. Cristina Bulbescu Mai multe tone de grâu, soia şi zahăr au plecat sub formă de donaţii din judeţul Mureş în zonele afectate de inundaţii!La apelul Direcţiei Agricole din judeţul Mureş, mai mulţi agenţi economici şi persoane fizice au donat cantităţi însemnate de produse alimentare pentru persoanele sinistrate din nordul ţării. Au fost colectate astfel 12 tone de grâu, 1 tonă de soia şi 100 kg de zahăr care au plecat în Rădăuţi, Prut, spune şeful DADR Mureş, ing Naznan Jeno. Pe lângă ajutoarele sub formă de produse alimenatare, angajaţii Direcţiei Agricole Mureş au mai virat în conturile destinate sinistraţilor suma de 5.000 de lei noi la care s-a adăugat suma de 1.500 de lei din partea unui producător agricol mureşean. Cristina Bulbescu15% din producţia de porumb din judeţul Mureş este afectată de secetă!După ce în această primăvară judeţul Mureş s-a confruntat cu cantităţi însemnate de precipitaţii care au afectat mersul lucrărilor agricole, agricultura mureşeană se confruntă acum cu secetă. Specialiştii agricoli spun că după o lună şi jumătate de când nu a mai plouat, producţia de porumb va fi deja diminuată cu circa 15% iar dacă seceta va persista, pagubele vor fi chiar mai mari. Lipsa de precipitaţii afectează, de asemenea, producţia de fructe, cea viticolă dar şi leguminoasele, spune şeful Direcţiei Agricole Mureş, ing Naznan Jeno. Cristina BulbescuProducătorii agricoli mureşeni care vor motorină subvenţionată trebuie să se grăbească!La începutul acestei luni a pornit campania de depunere a cererilor la Direcţiile Agricole din ţară prin care se poate cumpăra motorină subvenţionată pentru înfiinţarea culturilor de toamnă. Subvenţia acordată în acest an este de 39 litri pentru un hectar iar sprijinul financiar este de 1 leu.Judeţului Mureş îi revin peste 580.000 de litri de motorină care acoperă mai puţin de jumătate din totalul suprafeţei estimate, care este de circa 15.000 de hectare. Până miercuri seara, producătorii agricoli mureşeni au depus cereri pentru o suprafaţă de 6.000 de hectare şi având în vedere că principiul de acordare a subvenţiei este „primul venit, primul servit” mai rămân doar 800 de hectare de teren agricol pentru care mai ajunge motorina. O altă formă de subvenţionare a motorinei pentru lucrările agricole din acest an, este aceea de achiziţionare a motorinei cu acciza redusă în perioada august-octombrie. Pentru această categorie se acordă 48 de litri la hectar pentru efectuarea lucrărilor agricole mecanizate iar ajutorul financiar este de 0,65 lei/litru. Cristina Bulbescu Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, dr. Bachner Istvan, a fost demis pentru a doua oară în acest an, prin ordin al Ministrului SănătăţiiIniţial, în luna mai, numele doctorului Bachner Istvan a apărut pe o situaţie centralizatoare, postată pe site-ul Ministerului Sănătăţii, privind „managerii spitalelor publice cărora le încetează contractele în urma evaluării activităţii lor”. La o evaluare efectuată atunci, indicatorii obţinuţi de managerul harghitean au fost nesatisfăcători. Dr. Bachner a contestat de două ori aceste rezultate şi din luna mai până acum decizia de demitere nu a fost pusă în aplicare. Ieri a fost emis un nou ordin al Ministrului Sănătăţii prin care dr. Bachner Istvan este demis, iar în locul său este numit medicul oncolog Csiki Csongor, consilier judeţean UDMR. Dr. Bachner Istvan nu a putut fi contactat, dar în luna mai spunea că în spatele demiterii nu se află forţe politice ci interese personale. Directorul interimar, dr. Csiki Csongor a spus că în perioada imediat următoare va încerca să pună în aplicare proiecte care să ducă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale. Ioana DimaCitymanagerul municipiului Sfântu Gheorghe a demisionat din funcţia de consilier localPrimarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că Czimbalmos Csaba şi-a dat demisia din funcţia de consilier local după ce a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de city manager. Locul lui Czimbalmos Kozma Csaba în Consiliul Local Sfântu Gheorghe va fi ocupat de Mild Zoltan, inspector şef în cadrul Inspectoratul Judeţean în Construcţii Covasna, cel care urmează pe lista UDMR. Sursa : MediafaxPrimarul comunei Ozun, Raduly Istvan şi-a propus să construiască un parc acvatic în satul aparţinător BicfalăuParcul va costa aproximativ 3 milioane de euro. Raduly Istvan a declarat că, în acest scop, Primăria va achiziţiona 2-3 hectare de teren la Bicfalău, după care va încerca să obţină finanţare din fonduri europene. Potrivit acestuia aquaparcul ar putea fi inaugurat in maximum trei ani. Primăria Ozun vrea să dea o nouă înfăţişare celor aproape 40 de conace existente în satul aparţinător Bicfalău, dar pentru că nu are bani va incerca sa renoveze măcar faţadele dinspre stradă. Raduly Istvan a declarat că aproape toate aceste imobile sunt proprietate privată şi se află într-o stare precară, deoarece nu au beneficiat de ani de zile de lucrări de reparaţii şi renovare. Costurile acestor lucrări sunt foarte mari având în vedere că majoritatea clădirilor sunt monumente arhitectonice şi necesită operaţiuni speciale de reabilitare, iar proprietarii nu-şi permit ori nu doresc deocamdată să investească banii în repararea lor. Raduly Istvan e de părere că proiectul său de a transforma Bicfalăul în sat turistic nu va avea succes dacă conacele vor rămâne în paragină, de aceea va încerca să atragă fonduri europene pentru a renova măcar faţadele principale ale conacelor, aflate în partea dinspre stradă. Mara DeleanuSecţia de chirurgie a Spitalului Judeţean din Sfântu Gheorghe lucrează la jumătate din capacitate din cauza lucrărilor de consolidare a clădiriiAceasta a intrat în urmă cu aproape doi ani în reparaţii capitale. Directorul medical al Spitalului, Albert Istvan a declarat că din cauza lucrărilor a fost necesară mutarea Serviciului de urgenţă şi a secţiei de chirurgie, aflate la parter şi etajul I, iar aceasta din urmă funcţionează cu 40 de paturi faţă de 70 câte avea până acum. Din lipsă de spaţiu, o serie de aparate ale secţiei de chirurgie au fost scoase din funcţiune, iar bolnavii sunt operaţi pe bază de programare, singurele intervenţii chirurgicale realizate pe loc fiind cazurile de urgenţă. Albert Istvan a recunoscut că multor pacienţi nu le convine această stare de fapt şi preferă să se reorienteze spre spitalele din Braşov sau Târgu Mureş. Mara DeleanuPrimarii din judeţul Braşov reacţionează la ameninţările cu sancţiuni penaleDemersul subprefectului Szakal Andras, care a avertizat recent că edilii care vor mai trece pe lista de despăgubiri din Fondul Proprietatea persoanele îndreptăţite la terenuri riscă dosare penale dacă în localitate mai există suprafeţe disponibile, a fost recepţionat în mod diferit de primarii vizaţi. Dacă unii au anunţat că vor lua măsuri ca suprafeţele să ajungă la cei îndreptăţiţi, alţii au reclamat că aplicarea legislaţiei în vigoare ar fi "o a doua naţionalizare. Primarul Braşovului, George Scripcaru, a fost de părere că demersul este rezultatul unei legislaţii deficitare, făcută pe fugă şi pe genunchi. Administraţia locală din Râşnov a luat în calcul, pentru a se conforma, o nouă reducere a islazului comunal. Primarul din Prejmer, Şerban Todorica, s-a declarat surprins de iniţiativa Prefecturii Braşov de a ataca la instanţa de contecios administrativ scoaterea la vânzare a unui lot de 120 ha pentru dezvoltarea imobiliară a zonei, precizând că a recurs la această procedură în disperare de cauză. În schimb, edilul-şef al comunei Cincu, Ioan Tănase, a precizat că Primaria ar dori să le ofere oamenilor islazul comunal, dar aceştia au refuzat, pe motiv că terenul este de slabă calitate. Adrian MunteanuMinisterul Educaţiei datorează peste 22 de milioane de lei pentru reabilitarea unităţilor de învăţământ braşoveneAsigurările date de conducerea Inspectoratului Şcolar Braşov, potrivit căreia începerea anului şcolar se va desfãşura în cele mai bune condiţii, nu l-au convins pe primarul George Scripcaru. Inspectorul general şcolar, Michaela Judele, a anunţat la şedinţa Colegiului Prefectural de săptămâna trecută că în unităţile şcolare unde nu se vor finaliza reparaţiile pânã pe 15 septembrie se va recurge la un sistem de studiu pe schimburi, iar în cazul în care proiectele de reabilitare vizează atelierele şcolare, orele de practică vor fi fãcute la agenţi economici. Primarul George Scripcaru a ţinut să precizeze că măsurile de compromis anunţate de ISJ Braşov nu pot rezolva problema datoriilor acumulate la constructori, care numai pe raza municipiului Braşov se ridică la peste 22 de milioane de lei. Primarul a explicat că municipalitatea şi-a făcut însă datoria faţă de şcoli şi că va termina la timp proiectele pe care le-a lansat din fonduri proprii. Adrian MunteanuAlegeţi altă dată din arhivă:Ultimele stiri: |
||||||||||||||||||||||