![]() |
|
Cautare
|
Un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter s-a produs azi, la ora 00.56, în judeţul PrahovaSeismul a avut intensitatea II şi s-a produs la o adâncime de 13 kilometri. Oraşele apropiate de epicentru sunt: Băicoi ,Plopeni , Boldeşti-Scăeni , Ploieşti, şi Moreni. Agerpres
Mediul economic din regiunea centrală a ţării îşi poate dezvolta produsele cu ajutorul cercetătorilor Institutului de Cercetare Dezvoltare PRO-DD al Universităţii Transilvania din Braşov.Universitatea Transilvania din Braşov are cel mai modern institut de cercetare din SE Europei, bazat pe energii regenerabile. Proiectul Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare: Produse High Tech pentru Dezvoltare Durabilă, cu o valoare de 98 de mil. de lei, din care 60 de mil au reprezentat fonduri nerambursabile, s-a finalizat. Astfel că, de la 1 noiembrie, institutul va putea dezvolta diverse proiecte destinate mediului economic. Efortul a fost unul consistent şi susţinut din partea universităţii aşa încât aşteptările de la cercetători sunt foarte mari, a afirmat rectorul universităţii, prof.dr.ing. Ioan Vasile Abrudan. Institutul găzduieşte activitatea celor 27 de centre de cercetare ştiinţifică şi structuri de sprijin a cercetării ştiinţifice şi este unic în această zonă a Europei, prin conceptul de dezvoltare durabilă. Cele 11 clădiri de laboratoare, dotate la cele mai înalte standarde de la nivel mondial, se bazează pe energii regenerabile. De altfel, întreaga zonă a fost gândită ca una independentă energetic, a spus directorul Institutului PRO-DD, prof.dr.ing. Ion Vişa. Proiectul a debutat la 1 martie 2009 şi este unul din cele trei proiecte de pe această axă de finanţare a POSCCE care s-a finalizat. Iniţial, în toată ţara au fost depuse 69 de proiecte. Efortul a fost mare din partea universităţii, dar nu a fost în zadar, mai multe firme s-au arătat interesate de produsele generate de cercetătorii institutului şi în prezent sunt în derulare 150 de contracte, după cum a afirmat prof.dr.ing. Anca Duţă, coordonator în cadrul proiectului. Prorectorul cu Cercetarea din Universitatea Transilvania, prof.dr.ing. Doru Talabă spune că relaţia cu mediul economic poate fi dezvoltată pe mai multe planuri într-o structură atât de generoasă. Institutul a creat locuri de muncă pentru cercetători şi personal tehnic specializat şi reprezintă de acum înainte cel mai important cadru de desfăşurare a majorităţii programelor doctorale şi post-doctorale. Conform proiectului, în următorii 9 ani şi jumătate trebuie realizată amortizarea întregii investiţii. (Ascultaţi reportajul realizat de Nicoleta Ghişa pe www.radioantenabv.ro /ascultă ştirea şi www.cnmbv.ro /audio/video! )Hiperdia Bra?ov rămâne până în martie, în spa?iul Spitalului JudeţeanCJ Bra?ov a hotărât, în recenta ?edin?ă de plen, ca Policlinica privată Hiperdia să rămână în spaţiul Spitalului Judeţean, până în luna martie, anul viitor. Conducerea policlinicii a hotărât ca în contrapartidă pentru amânarea deciziei de evacuare, să ofere Spitalului Jude?ean aparatură de care acesta are nevoie ?i a cărei relocare, oricum ar fi costat foarte mult, spune vicepre?edintele CJ, Mihai Pascu. Totodată, pre?edintele CJ, Aristoel Căncescu, spune că aten?ia administra?iei jude?ene va fi îndreptată ?i spre fostul Spital de Oncologie. Vali Blajovan
Întâlnire specială cu Margareta Pâslaru la Radio RomâniaÎn săptămâna aniversării a 85 de ani de la prima emisie în eter, Radio România vă invită la o întâlnire specială cu una dintre marile voci ale muzicii româneşti, a cărei carieră este strâns legată de radioul public: Margareta Pâslaru! La 55 de ani de la debutul său în muzică, Margareta Pâslaru lansează vineri, 1 noiembrie, ora 14:00, şi sâmbătă, 2 noiembrie, ora 12:00, în Foaierul Central al Sălii Radio, albumul Margareta 70. Produs de Fundaţia Radio România, albumul cuprinde o selecţie inedită de cântece populare din repertoriul îndrăgitei cântăreţe, la care se adaugă înregistrări recente din perioada 2006 - 2013. Drepturile de autor ale albumului au fost cedate în beneficiul Băncii de Alimente a Crucii Roşii Române. Cu o voce ?cu rezonanţe de violoncel?, aşa cum o caracteriza compozitorul Doru Popovici, Margareta Pâslaru a fost mereu aproape de Radio. ?Mi-am petrecut adolescenţa, tinereţea şi maturitatea colaborând cu marii profesionişti ai radioului public?, mărturiseşte cântăreaţa. Când, în 1959, George Grigoriu compunea, special pentru Margareta Pâslaru, melodia Chemarea mării, aceasta devenea foarte repede, în interpretarea talentatei cântăreţe, mare şlagăr la Radio România. De atunci, melodiile care poartă timbrul unic al Margaretei Pâslaru au încântat ascultătorii. Cu un repertoriu vast ca stiluri şi abordări muzicale, îndrăgita interpretă are multe un număr impresionant de piese înregistrate în studiourile Radiodifuziunii Române. Printre numeroasele sale hituri componistice se numără şlagărul Lasă-mi toamnă pomii verzi, inspirat de versurile poetei Ana Blandiana, care a fost difuzat ani întregi la radio şi votat de public în Top 80 Radio România Actualităţi, drept una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani. La mulţi ani, Radio România! La mulţi ani, Margareta Pâslaru! RRAUniversitatea Transilvania din Bra?ov anunţă finalizarea proiectului ?INSTITUT DE CERCETARE DEZVOLTARE INOVARE: PRODUSE HIGH TECH PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ?Bra?ov, 30 octombrie 2013 Universitatea Transilvania din Bra?ov, cu sediul în Bra?ov, Bdul Eroilor nr. 29, 500036, jud. Bra?ov, a derulat, începând cu data de 1.03.2009, proiectul ?Institut de Cercetare Dezvoltare Inovare: Produse High Tech pentru Dezvoltare Durabilă?, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare nr. 11 din 1.03.2009, încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, în calitate de Organism Intermediar, în numele şi pentru Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial ?Creşterea Competitivităţii Economice? (POS CCE). Valoarea totală a proiectului (conform Actului Adiţional nr. 8/2012) este de 106.241.478,82 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 60.000.000 lei. Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 46.020.000 lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 13.980.000 lei, iar valoarea neeligibilă a proiectului este de 20.015.069,82 lei. Proiectul a fost implementat în localitatea Brasov, pe o durată de 56 luni. Proiectul a avut ca scop realizarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare-Inovare: Produse High-Tech pentru Dezvoltare Durabilă, ca entitate de cercetare de excelen?ă, menită să asigure, prin activită?i ?i rezultate, cre?terea competitivită?ii economice la nivelul Regiunii 7 Centru ?i la nivel na?ional precum şi a competitivită?ii cercetării ?tiin?ifice române?ti la nivel european. Proiectul dezvoltă cadrul, instrumentele ?i resursele necesare activită?ii de cercetare, consultan?ă, servicii ?i formare a resurselor umane înalt calificate, pentru consolidarea parteneriatelor cercetare/învă?ământ ?i industrie în vederea ob?inerii de produse ?i tehnologii High-Tech, transferabile către mediul economic. Institutul realizat este localizat în Bra?ov, pe str. Institutului nr. 10. Detalii suplimentare puteţi obţine de la: Prof.dr.ing. Ion VI?A, Director proiect Tel. 0372 729698, Fax: 0268-410525, e-mail: [email protected], http://www.unitbv.ro/icdt/Proiecte/PRO-DD.aspxCastelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos a început să se dărâmeSingura solu?ie pentru salvarea edificiului istoric este preluarea sa de către Ministerul Culturii. Castelul a fost construit în 1750 de contele Jozef von Brukenthal, în incinta hergheliei din Sâmbăta de Jos. Castelul are o construcţie solidă, zidurile lui ajungând la 1,2 m. Cele 35 de încăperi ale castelului sunt pardosite cu stejar, iar în acestea au fost ridicate sobe de teracotă multe dintre ele fiind unicat. Din păcate, în ultima perioadă, edificiul riscă să dispară complet, după recenta prăbu?ire a corpului central, spune dir. Direc?iei de Cultură Bra?ov, Gheorghe Mitran. În prezent, Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos se află în administrarea Regiei Naţionale Romsilva, care însă l-a lăsat în paragină. Singura solu?ie pentru salvarea edificiului şi redarea sa circuitului turistic, ar fi preluarea castelului de către Ministerul Culturii, mai spune dir. Gheorghe Mitran. Pe lângă Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean Braşov vrea să depună un proiect pe fonduri europene în vederea restaurării Castelului. Vali Blajovan
Armata ?i Radioul sunt două institu?ii credibile.La marcarea celor 85 de ani de radio, pre?edintele director general al Societă?ii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, a acordat un interviu \\"Observatorului militar\\". Societatea Română de Radiodifuziune este un brand emblematic al României, postul public de radio care a apărut printre primele din Europa, gra?ie profesorului Dragomir Hurmuzescu, cel care a reu?it aducerea, în 1928, a primelor emisiuni ?i concerte difuzate în toată ?ara cu ajutorul undelor her?iene. În cei 85 de ani de via?ă, Radioul a fost parte a istorei românilor, începând cu Ora veselă ?i cu toate emisiunile interbelice, continuând cu anun?urile de pe front venite la Ora armatei în anii războiului, supravie?uind apoi vremurilor triste de comunism. A venit apoi eliberarea din 1989, când din nou armata a avut un rol important, începând cu anun?ul ?Armata e de partea poporului!?, făcut pe post de colonelul Lică Pavel ?i continuând cu apărarea eroică a institu?iei din zilele Revolu?iei! În ultimele două decenii, radioul a reluat acel drum umăr la umăr cu armata, realizând transmisii din Africa ?i apoi, din Orientul Mijlociu. Fie că a fost vorba despre jurnali?tii redac?iei Ora armatei sau despre jurnali?tii de război Radu Dobri?oiu, Mario Balint, regretatul Septimiu Roman, Cristina Dumitrescu, Cătălin Gombo? ?i Dana Costea-Dumăscu, cei care au petrecut ani întregi alături de militarii români în Irak ?i Afganistan, după 2002, dar ?i în Somalia ?i Angola, la mijlocul anilor ?90. La momentul sărbătoririi celor 85 de ani de radio, pre?edintele director general al Societă?ii de Radiodifuziune Română, Ovidiu Miculescu, a acordat un interviu săptămânalului armatei, în semn de recunoa?tere a contribu?iei celor două institu?ii la progresul ?i integritatea României. Redactor: Domnule Ovidiu Miculescu, cum caracteriza?i institu?ia pe care o conduce?i, la această importantă bornă cu numărul 85? Ovidiu Miculescu: În ace?ti 85 de ani, Radio România a fost parte din istoria României. A apărut în România interbelică, în 1928, Hurmuzescu a fost un personaj deasupra vremurilor, a fost un vizionar ?i a generat un lucru absolut extraordinar. România a fost printre primele ?ări din Europa care a reu?it să transmită semnal radio la distan?ă. Optzeci ?i cinci de ani înseamnă o radiografie a momentului în care suntem acum cu succesele, cu realizările noastre, cu lucrurile pe care nu am reu?it să le facem, cu procesele în care suntem implica?i din punctul de vedere al upgradării programelor ?i al modernizării structurii ?i programului, pentru că, prin România Actualită?i, Radio România, în termeni de cotă de pia?ă (market share), stă pe primul loc la indicatorii na?ional, urban ?i Bucure?ti, iar în termeni de daily reach (rata estimativă zilnică a ascultătorilor ?i a vizitatorilor site-ului www.srr.ro) suntem pe locul al doilea, dar mic?orăm diferen?a, deci ne apropiem de primul loc, acesta este un obiectiv. Redactor: Proveni?i din rândul jurnali?tilor de radio ?i televiziune, ba chiar din zona managementului de presă. Cât v-a folosit experin?a din zona privată în ceea ce face?i acum, cu men?iunea că este ?tiut faptul că în foarte multe ?ări există deosebiri între radiourile private ?i cele publice? Ovidiu Miculescu: Radioul public trebuie să fie diferit, pentru că este cel mai bun. Această misiune publică deschide o arie de ac?iune incredibilă. Ai posibilitatea să te mi?ti pe un palier foarte larg, să abordezi multe direc?ii. Nu este vorba de cum răspundem la întrebarea Ce?, mai degrabă cum răspundem la întrebarea Cum? Ca să putem să ne îndeplinim misiunea publică, trebuie să fim performan?i, suntem performan?i ? devenim competitivi, câ?tigăm competi?ia ? ne îndeplinim misiunea la cel mai înalt nivel. În via?a privată, competi?ia este foarte dură. Am învă?at multe, dar trecerea din zona privată pentru mine a fost foarte grea. Acest organism extrem de puternic ridică o mare problemă pentru competitorii din pia?ă pentru că, totu?i, vorbim despre 14 canale, în termenii dumneavoastră, o baterie cu foarte multe guri de foc. Trebuie să ne cunoa?tem ascultătorii, ce vor, ce-?i doresc, când ascultă, cum ascultă, pe zone acoperim toată ?ara, avem ?i posturile regionale. Repet, Radioul este o industrie, nu un hobby, ?tim exact percep?ia ascultătorilor astăzi, ?tim cum ne privesc ?i independent, dar ?i în raport cu celelalte posturi de radio. Lumea nu mai are timp, trebuie să fim vii, documenta?i, talenta?i, inteligen?i ?i, nu în ultimul rând, elegan?i. Redactor: Colaborarea radioului cu armata este de notorietate ?i a început, în 1940, în vremuri de mare cumpănă, cu doar aproximativ o lună înainte de Dictatul de la Viena. Cum vede?i astăzi această colaborare, nu atât prin prisma emisiunilor pe care le realizează Armata ?i pe care dumneavoastră le găzdui?i, ci prin prisma conceptului de siguran?ă na?ională? Ovidiu Miculescu: Radio România a avut o colaborare de succes cu Armata României în cele mai dificile perioade din istoria postbelică. Atât în Afganistan, cât ?i în Irak am fost alături, prin reporterii no?tri din prima linie, la eforturile de integrare în NATO. Coresponden?ii Radio România sunt singurii jurnali?ti români care au ac?ionat, sub drapelul României, în cadrul eforturilor de integrare euro-atlantică. Fie că este vorba de Afganistan, în 2002, fie că este vorba de Irak ? întreaga misiune ? noi am fost acolo, cu trupele române?ti. Nu am căutat senza?ionalul pentru că ne-am fi pierdut notorietatea ?i credibilitatea. Am avut reporteri răni?i în timpul acestor misiuni jurnalistice sau care au sim?it fiorul rece al amenin?ărilor reprezentate de atacuri cu rachete sau cu dispozitive explozive improvizate. Am fost alături, umăr la umăr, Radio România ?i Armata României, într-un efort na?ional de reprezentare. Nicio altă institu?ie de presă nu a riscat atât de mult ?i nu a fost atât de aproape de armată în ultimii 20 de ani. Reporterii no?tri au fost accepta?i inclusiv de trupele americane, britanice ?i italiene, ceea ce a subliniat credibilitatea institu?iei pe care o reprezentau acolo, în linia întâi. Mai mult, atunci când a fost nevoie, cum s-a întâmplat în Afganistan, în 2002, Radio România a emis pe unde scurte în mod special pentru a fi auzit de militarii români din Kandahar. Era o perioadă extrem de dificilă când militarii din acel de?ert, din linia întâi, nu aveau legătura cu ?ara. Nici prin telefon, nici prin internet, nici prin televiziune prin satelit... În acea vară fierbinte pentru Armata României aflată în Afganistan, Radio România Interna?ional ?i-a modificat orele de emisie pe spatiul Extremului Orient, astfel încât, în Kandahar, trupele române?ti puteau recep?iona cu autosta?ia militară, timp de două ore, programele Radio România. Emisia era preluată, în fiecare diminea?ă, în direct prin sta?ia de amplificare din tabăra militară românească ?i, într-un timp scurt, ne-am modificat programul astfel încât militarii români recep?ionau mesaje de la familiile din ?ară prin intermediul acestui canal de comunicare unic, reprezentat de Radio România Interna?ional. În paralel, informa?iile corespondentului nostru erau difuzate zilnic de Radio România Actualită?i, închizând legătura spre ?ară cu trupele române?ti aflate în linia întâi. Armata ?i Radioul sunt două institu?ii credibile, într-un mediu facil, neserios, schimbător ?i, până la urmă, suntem aproape for?a?i să mergem împreună. În general, decizi să lucrezi cu parteneri de aceea?i categorie, serio?i, de cuvânt, organiza?i, disciplina?i, mai ales pentru momente complicate. Structura, în momente dificile, se sus?ine pe câ?iva piloni, or, Radioul a demonstrat că este pregătit din acest punct de vedere! Avem o colaborare foarte bună ?i este obligatoriu să existe. În ultima perioadă, slotul de emisiune militară a fost upgradat, a devenit mai alert, mai interesant. Redactor: Radioul public are ?i o importantă componentă culturală despre care a? vrea să ne vorbi?i. Ovidiu Miculescu: Sunt multe de spus despre Radio România. Vorbim ?i despre Radio România Chi?inău ? e acolo în fiecare zi, informează corect despre ceea ce se întâmplă în România ?i în Republica Moldova, promovează valorile comune. Tot la componenta culturală trebuie să amintim orchestrele ?i corurile radio care performează extraordinar, dar ?i Târgul Gaudeamus într-o eră a digitalului ? care anul trecut a adus spre carte peste 40.000 de oameni pe zi. Deja Duelul Viorilor este un brand, vorbim depre Vioara lui Enescu la sate, oameni de la sate care vin la Căminul cultural ?i stau hipnotiza?i câte o oră, o oră jumătate, Pianul Călător ? după modelul lui Liszt, ?ti?i că marele compozitor când făcea concerte existau pu?ine piane ?i el mergea cu pianul, noi mergem cu acest pian prin ora?e mai mici, unde nu se întâmplă nimic. La finalul turneului, lăsăm pianul pentru un an sau doi, cu condi?ia ca în jurul acelui pian să se întâmple ceva, un eveniment. Sunt multe proiecte: Cinci minute de muzică clasică, Flautul de Aur, Ora de educa?ie teatrală, muzicală, Revista Muzicală, Revista Teatrală. Ele sunt îmbunătă?ite permanent ?i sunt sprijinite de o platformă online. Există trei paliere ? online, onair, offair ? dar trebuie să fie foarte atent coordonate pentru că se su?in unul pe altul, plus că publicul tânăr pe care ni-l dorim alături într-o mai mare măsură este foarte prezent online. Încercăm să fim performan?i, bine organiza?i, încercăm să gestionăm banul public într-un mod eficient. Pe aceste coordonate ? stabilitate financiară ?i audien?ă ? Radio România stă serios pe picioarele sale. Sunt convins că Radio România trebuie să alerge mai repede, să dea mai mult publicului care ne finan?ează, să fim mai dedica?i acestei misiuni publice, să gestionăm corect banii primi?i, în beneficiul ascultătorilor pe care îi respectăm ?i le mul?umim pentrusprijinul pe care ni-l acordă. Rela?ia noastră cu publicul ascultător este una prioritară. Publicul nu-l punem în balan?ă cu nimeni. Aici suntem părtinitori. Pe primul loc este publicul. La el ne raportăm, doar el contează! Interviu realizat de locotenentul-colonel Cristian Dumitra?cuÎn Harghita s-ar putea construi o fabrică de hârtieAutorităţile judeţene şi specialiştii harghiteni analizează oportunitatea construirii unei fabrici de hârtie în jude?ul Harghita. Un forum pe această temă a avut loc recent iar participanţii au căzut de acord că ideea trebuie analizată şi trebuie pusă în practică, dacă se va dovedi a fi viabilă. Potrivit Biroului de Presă al Consiliului Judeţean, în timpul dezbaterilor s-a avansat ideea că producerea de hârtie ?i celuloză este concepută ca o industrie mamut, însă pot fi profitabile ?i fabricile mai mici, care produc 50-100 de tone/an. Nici a?a-zisul aspect social nu este de neglijat în cazul fabricării hârtiei, o astfel de fabrică putând duce la crearea a aproximativ 200-300 de locuri de muncă. Concluzia forumului a fost aceea că dialogul pe această temă trebuie continuat. Ioana Dima
Vremea va fi deosebit de caldă şi în general frumoasăCerul va fi variabil. Vântul va sufla slab la moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 18 şi 24 grade. CMRSb Peste 400 de persoane au fost prinse că munceau la negru în primele 9 luni ale anului in judetul MuresÎn perioada ianuarie-septembrie, ITM Mureş a efectuat circa 1150 de controale, fiind depistati 432 angajaţi fără forme legale. Au fost aplicate aproape 600 de sancţiuni pentru neîntocmirea contractelor individuale de muncă la 109 persoane. Andrei Mureşan a mai precizat că s-au aplicat amenzi în valoare totală de 3,4 milioane de lei, cu peste 400 de mii de lei mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Valeriu Russu
O nouă campanie de vaccinare antirabică a vulpilor din păduri se desfăşoară, în aceste zile, în HarghitaAcţiunea este coordonată de Direcţia Sanitar- Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Purtătorul de cuvânt al DSVSA dr. Pusok Laszlo, a declarat că au fost distribuite medicilor veterinari un număr de 1575 de momeli vaccinale, care sunt amplasate de silvicultori în apropierea zonelor frecventate de vulpi. Harghita face parte dintre-un proiect naţional de eradicare a turbării la vulpi, în care mai sunt incluse alte 15 judeţe din ţară. În acest an, în judeţ au fost înregistrate patru cazuri de turbare la vulpi, numărul fiind mai redus decât în anii precedenţi. Ioana Dima
Peste 2.000 de elevi mureşeni vor primi bani de liceuLista finală a beneficiarilor programului a fost publicată, ieri, pe site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş. În acest an au fost depuse peste 2.100 de cereri, iar toate dosarele au fost admise. Cele mai multe au provenit de la Liceul Tehnologic nr. 1 din Sighişoara, unde aproape 130 de elevi au cerut bani de liceu. Numărul solicitanţilor a scăzut cu 600 faţă de anul trecut şi cu 700 faţă de acum doi ani. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, Camelia Irimie-Matei, explică că această scădere provine din faptul că în program nu au mai fost incluse şcolile profesionale. Condiţia pentru a primi cei 180 de lei lunar este ca venitul fiecarui membru al familiei să fie mai mic de 150 de lei brut. Raluca Creţ
Gasparik Attila a demisionat din funcţia de consilier judeţeanDupă 1 an şi jumătate de la preluarea mandatului, Gasparik Attila, care a candidat pe listele UDMR, renunţă la funcţia deţinută în Consiliul Judeţean Mureş. Demisia sa a fost înregistrată în data de 18 octombrie. Gasparik argumentează că funcţia de director al Teatrului Naţional din Tg.Mureş nu-i mai permite să se dedice activităţii de consilier judeţean. La şedinţa de mâine a CJ Mureş, aleşii urmează să ia act de demisia lui Gasparik Attila. Vali Russu
Decizia privind retragerea decoraţiei ?Ordinul Naţional Steaua României? europarlamentarului Tokes Laszlo va avea loc în data de 20 noiembrieTokes Laszlo va fi apărat de avocatul târgumureşean Kincses Elod în acest caz. Deşi Consiliul de Onoare al Ordinului Naţional „Steaua României" a respins solicitarea avocatului Kincses Elod de a-l reprezenta pe Tokes Laszlo, Uniunea Naţională a Barourilor din România a decis contrariul, după ce avocatul a depus o sesizare. Dacă acest Consiliu de Onoare nu-l va accepta pe Kincses ca apărător, decizia pronunţată va fi nulă, spune avocatul. Cristina Bulbescu
Flash mob de susţinere a liniei de predare maghiare, astăzi, la UMF Tîrgu-MureşÎn mai puţin de o oră, cadrele didactice maghiare şi studenţii maghiari de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tîrgu-Mureş se vor aduna în parcul Universităţii pentru un flashmob. Aceştia vor să atragă atenţia asupra „suportului masiv" pe care îl au pentru practicile bilingve de la UMF, spune prorectorul de cercetare ştiinţifică din cadrul Universităţii, Szilagyi Tibor. În ultima lună, susţine acesta, au fost adunate peste 1.200 de semnături de sprijin, dintre care 92 aparţin cadrelor didactice iar restul studenţilor, semnături ce vor fi depuse astăzi la Rectoratul UMF. Cristina Bulbescu
Ultima rectificare bugetară negativă este un indiciu al problemelor din economie, susţin analiştii economiciAnalistul Mircea Coşea este de părere că sursa problemelor este în colectarea impozitelor şi taxelor la buget, care nu se face în ritmul la care trebuia să se facă. De exemplu, susţine Coşea, ANAF practică politici antibugetare, prin faptul că a blocat conturile a mai mult de 130.000 de întreprinderi datoare, fără a se interesa care sunt cauzele care ar fi putut duce la blocarea plăţilor intracomunitare. În aceste condiţii s-a acumulat mai puţin decât se credea, dar cheltuielile s-au făcut conform planului, spune Mircea Coşea. Mircea Coşea a mai arătat că această rectificare negativă este şi o dovadă a faptului că anul trecut nu au avut loc progrese în domeniile structurale, nici reforme economice. Analistul economic a subliniat că această măsură va crea probleme şi în 2014, pentru că acest an nu asigură o plecare bună. Raluca Creţ
Alegeţi altă dată din arhivă:Ultimele stiri: |
||||||||||||||||||||||