![]() |
|
Cautare
|
Vioara lui George Enescu pe scena Sălii Radio la a 85-a aniversare a Radio RomâniaAu cântat în cinci sate şi două oraşe din România, iar pe 1 noiembrie vor cânta la Sala Radio, în Bucureşti. Cei doi solişti concertişti ai Orchestrelor şi Corurilor Radio, violonistul Gabriel Croitoru, care are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziţie şi aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional George Enescu) şi pianistul Horia Mihail, protagoniştii turneului Vioara lui George Enescu, vor susţine un concert special dedicat celor 85 de ani de istorie ai radioului public. Iniţiat de Radio România Cultural şi Accendo, Turneul Vioara lui George Enescu, ediţia a doua, care a debutat pe 22 septembrie în zona Moldovei, a ajuns zilele trecute în două sate din judeţul Sibiu, Slimnic şi Răşinari. Primul concert a avut loc în Căminul Cultural din comuna Slimnic: ?Este un eveniment unic, nu au mai fost asemenea artişti la noi în comună. Eu nu am mai auzit niciodată o asemenea muzică. E o onoare, nici nu pot exprima în cuvinte, e o bucurie să îi avem printre noi?, spunea unul dintre cei 200 de spectatori. ?Când vezi asemenea bucurie în ochii celor pentru care cânţi, nu mai ţii cont de condiţiile precare ale sălii?, a spus în finalul recitalului pianistul Horia Mihail, care a continuat: ?Plasamentul pianului a fost de aşa natură încât am putut să mă uit la copiii care au umplut sala şi care erau efectiv absorbiţi de ceea ce se întâmpla pe scenă. A fost emoţionant să îi văd.? Al doilea recital a fost la Răşinari, tot în judeţul Sibiu. Oamenii satului au venit să îi vadă, să asculte vioara lui George Enescu: ?Exact pentru asta am venit, să văd şi să ascult vioara pe viu. Muzică clasică mai ascultăm la radio, dar nu credeam că o să am vreodată ocazia să ascult în faţa mea o asemenea vioară?, a spus un localnic din satul Răşinari. Violonistul Gabriel Croitoru era emoţionat la finalul zilei, după cele două recitaluri: ?Cred că am reuşit exact ceea ce ne-am propus, să aducem un pic de bucurie oamenilor. Măcar unul dacă a plecat de la concertele noastre mulţumit, atunci eu cred că ne-am făcut bine treaba?. Cea de-a doua ediţie a turneului Vioara lui George Enescu, cu violonistul Gabriel Croitoru acompaniat de pianistul Horia Mihail, ajunge pe 1 noiembrie la Sala Radio din Bucureşti. Va fi un recital extraordinar din seria manifestărilor dedicate aniversării a 85 de ani de la înfiinţarea radioului public românesc. Ultimele date de desfăşurare ale concertelor din turneul 2013 Vioara lui George Enescu: 1 noiembrie: Bucureşti - Sala Radio - ora 19:00. 4 noiembrie: Comuna Cernica, jud. Ilfov - Căminul cultural Cernica - ora 14:00. Organizatori: Radio România Cultural şi Accendo. Coproducători: Radio România Regional şi TVR 2. Eveniment recomandat de: Radio România. Proiect cultural finanţat de: Administraţia Fondului Cultural Naţional. Partener principal: Muzeul Naţional George Enescu. Sponsori: VOLKSWAGEN, UniCredit Ţiriac Bank. Parteneri: Orchestrele şi Corurile Radio România, Fondul Român de Dezvoltare Socială, Fundaţia Radio România, Chez Marie, Nissa. Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Muzical, SPECTACULAR, România liberă, Academia Caţavencu, Şapte Seri, Observator Cultural, Cocor, Cocor Media Channel, agentiadecarte.ro, Sales Express, Business Review, Tango, Ziare.com, Ziarul Metropolis. Parteneri culturali: Filarmonica de stat din Botoşani, Muzeul Vasile Pârvan Bârlad ? Pavilionul Marcel Guguianu. Biletele pentru concertul de la Bucureşti sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Postei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro şi în magazinele Germanos. Alte detalii despre turneu, pe site-ul www.vioaraluienescu.roNe auzim la Majestic cu trei premiere radiofonice de excepţieTeatrul Naţional Radiofonic propune pentru săptămânile următoare, în cadrul obişnuitelor întâlniri de la Clubul din hotelul Ramada Majestic, de pe Calea Victoriei din Bucureşti, trei premiere radiofonice de excepţie, diferite ca stil şi gen, şi vă invită la audiţiile cu public ale acestor spectacole. ? luni, 4 noiembrie, ora 11:00: spectacolul Cerere în căsătorie de Anton Pavlovici Cehov, traducerea Mihail Sorbul şi Ada Steinberg, adaptarea radiofonică şi regia artistică Cezarina Udrescu. Cezarina Udrescu, regizorul artistic al premierei Cerere în căsătorie, imaginează inspirat în universul cehovian. Personajul principal este chiar Fericirea conjugală, de la logodna, cu greu încheiată, odată cu cererea în căsătorie, la fel de greu formulată, până la inevitabila viaţă de familie, cotidiană. Ajunsă în acest punct, istoria se poate repeta, pentru că, aşteptând ?o dragoste mare sau femeia ideală nu se mai însoară omu? niciodată?, cum spune Lomov, personaj al piesei. Iar personajele lui Cehov sunt mânate de o mare grabă spre angajamentul matrimonial, traiul de unul singur fiindu-le imposibil de închipuit, cu atât mai puţin de trăit. Şi sunt îndreptăţite în intuiţia lor, chiar de către autor. Spectacolul se difuzează în premieră la Radio România Cultural, vineri,1 noiembrie, ora 22:20. ? luni, 11 noiembrie, ora 11:00: un spectacol de teatru-document Aniţa Nandriş - Cudla - Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia. Spectatolul va fi prezentat în două părţi, la Radio România Cultural, în seria Biografii, memorii: Partea I - Aniţa Nandriş-Cudla - Amintiri din viaţă - marţi,12 noiembrie, ora 19:00; Partea a II-a - Aniţa Nandriş-Cudla - 20 de ani în Siberia - marţi, 26 noiembrie, ora 19:00. Scenariul radiofonic este realizat de Magda Duţu şi Raisa Radu, după cartea 20 de ani în Siberia, de Aniţa Nandriş-Cudla, publicată la Editura Humanitas, în regia artistică a lui Petru Hadârcă. Manuscrisul Aniţei, această mărturie unică, păstrată printr-o minune, timp de peste două decenii, a fost publicat pentru prima oară în 1991, sub titlul 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, în urma unei scrisori trimise de dr. Gheorghe Nandriş pe adresa Editurii Humanitas, scrisoare prin care oferea spre publicare acest text neobişnuit: ?Posed un manuscris, mărturie zguduitoare privind prezenţa românească în Arhipelagul Gulag. Acest manuscris nu este literatura de sertar a unui intelectual, ci aparţine unei ţărănci abia ştiutoare de carte, dar cu un har ales al povestirii. O ţărancă din nordul Bucovinei, pe numele ei de naştere Aniţa Nandriş, căsătorită Cudla, deportată în străfundul Siberiei, dincolo de Cercul Polar. (...) În trânta ei cu destinul, s-a dovedit mai tare şi a învins. După aproape 20 de ani de surghiun, această femeie demnă şi-a trimis copiii spre Moscova lui Hruşciov, pentru a-şi dovedi nevinovăţia şi a-şi căuta drepturile. După multe peripeţii pe la tribunale şi procurori, care căutau să-i ameţească cu minciuni, aceşti copii, care au moştenit inteligenţa şi curajul mamei lor, obţin documente din care rezultă că au stat 20 de ani în Siberia ?din greşeală?, că ar fi ?victime ale stalinismului? - şi sunt reabilitaţi. Pleacă din Siberia spre soarele Bucovinei, spre satul şi mormintele strămoşilor lor. Au intrat în casa lor după 20 de ani, exact în luna şi ziua când au fost răpiţi, 13 iunie... Bătălia pentru supravieţuire a luat sfârşit. Mama a reuşit să-şi reaşeze copiii în cuibul lor. Oricine şi-ar fi considerat misiunea împlinită. Ea însă nu şi-a putut găsi liniştea decât după ce a depus mărturie scrisă asupra crimelor comunismului. Şi astfel, a luat condeiul pentru a-şi mărturisi calvarul, scriind 360 de pagini ca un poet. Mi-a încredinţat acest manuscris în anul 1982 la Cernăuţi, rugându-mă să-l trec peste graniţă în România şi să-i promit că-l voi face cunoscut oamenilor, cum voi putea. Apoi a murit în casa ei, în patul ei, vegheată de copii, cu sentimentul datoriei împlinite. Mi-e greu acum să recunosc că mi-a fost frică, în anul 1982, să trec printre grăniceri cu acest manuscris. Am făcut-o totuşi, pentru că am fost cuprins de un sentiment de enormă ruşine pentru frica mea, pentru laşitatea mea de intelectual în faţa acestei firave, dar colosale femei cu trei clase primare, în faţa căreia moralmente mă simţeam un pitic? (dr. Gheorghe Nandriş, Sibiu, 13 mai 1991). Numeroase comentarii au apreciat această carte, fie ca document privind represiunea comunistă şi gulagul siberian: ?Aniţa Nandriş-Cudla a scris unele dintre cele mai strălucite pagini despre exilul siberian, absolut comparabile, ca sâmbure emoţional, cu scrierile lui Soljeniţîn? (Rusu Mihalcea), fie pentru originalitatea expresiei Aniţei, ?cu trei clase primare şi suflet cât o istorie naţională, de o autenticitate stilistică genială? (Ştefan J. Fay), fie pentru ?reconstituirea staturii ţăranului bucovinean: o statură net aristocratică? (Monica Lovinescu). Academia Română a adus confirmarea, acordând Premiul Lucian Blaga, în anul 1992, unei ţărănci cu trei clase primare, poate pentru prima oară. Ediţia a doua cărţii a apărut în 2006, având câteva completări şi titlul schimbat: Amintiri din viaţă. 20 de ani în Siberia. Spectacol sponsorizat de Majestic tourism SA - Ramada Majestic Bucureşti şi Agricola Internaţional SA Bacău. ? luni, 18 noiembrie, la ora 11:00, spectacolul Belvedere, de Ana-Maria Bamberger, adaptarea radiofonică şi regia artistică: Cezarina Udrescu. Spectacolul radiofonic se distinge prin structura sa impecabilă, ciclică, prin echilibrul între elementele de comedie şi accentele filosofice, prin jocul sclipitor şi captivant realitate / iluzie / imaginaţie, menit să conducă spectatorul/ascultătorul la implicare şi la o participare vie, activă. Totul poate lua aspectul unui exerciţiu al fanteziei personajului principal ? Anton, un scriitor aflat la tratament în clinica de psihiatrie Belvedere, un spirit imaginativ, jucăuş, dar în acelaşi timp sarcastic, interiorizat şi încărcat de o anume tristeţe? Cu siguranţă, cheia prin care putem descifra acest univers stă şi în teoria pirandelliană despre fluiditatea fiinţei umane, despre dualismul vieţii şi al formei, despre faptul că omul se poate defini doar prin ceilalţi, ceea ce implică incertitudinea, iluzia, jocul cu cei din prezent, din amintiri ori din închipuire, un demers în care indivizii se caută spre a se defini, spre a-şi găsi identitatea, acceptând sugestii, adăugând noi elemente, în fluxul continuu şi imprevizibil care este însăşi existenţa? Întâmplările prin care trece Anton pot fi o proiecţie a imaginaţiei sale, cum, la fel de bine, totul se poate petrece în registru real ? iar reuşita spectacolului radiofonic constă tocmai în această ambiguitate, în ideea că orice interpretare devine posibilă, că pot exista abordări din unghiuri diferite, că nebunia şi luciditatea pot coexista, pierzându-şi delimitările stricte? Horaţiu Mălăele în rolul lui Anton, Luminiţa Borta în rolul doctoriţei Surdu şi Ozana Oancea în cel al Ştefaniei ? amintire ori nălucă, dau viaţă textului cu bucuria jocului şi spirit ludic, păstrând măsura dozei exacte şi amplificând cu abilitate misterul care planează asupra acestor întâmplări şi dialoguri. Spectacolul Belvedere, de Ana-Maria Bamberger, va putea fi ascultat joi, 21 noiembrie, ora 19:00, la Radio România Cultural.Radio România a împlinit 85 de ani. La mulţi ani!Ştiaţi că?... ? Actul de naştere al Radioului naţional a fost Decretul regal nr. 245, prin care se aproba statutul şi prospectul de emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, decret semnat de Regele Ferdinand, la 28 octombrie 1926. ? noiembrie 1 - Prima emisiune oficială a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România a fost difuzată la 1 noiembrie 1928, iar postul emitea pe 402 m lungime în undă, cu o putere de 0,15 kw.kw. ? Primul actor invitat la microfonul Radiodifuiziunii Române a fost Victoria Mierlescu, care a susţinut un recital de poezie, la 4 noiembrie 1928. ? Primul număr al revistei "Radiofonia", publicaţie oficială a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România a apărut la numai o săptămână de la prima emisiune difuzată în eter (9 noiembrie). ? Prima emisiune pentru copii la Radiodifuziunea Română a avut loc lav 28 octombrie 1928. ? Primul concert simfonic radiodifuzat susţinut de Orchestra Radio sub bagheta lui Mihail Jora, a avut loc la 30 noiembrie 1928 şi a avut în program exclusiv Mozart si Haydn. ? Prima montare propriu-zisă de Teatru radiofonic, a avut loc la 18 februarie 1929, cu piesa ?Ce ştie satul? de V. Al. Jean. ? Inaugurarea emisiunii ?Universitatea Radio? a avut loc la 3 martie 1930, cu prelegerea lui Dimitrie Gusti ?Menirea Radiofoniei Româneşti. ? Prima emisiune dedicată străinătăţii şi preluată de Radiodifuziuni europene a avut loc la 18 noiembrie 1931. ? Prima transmisie în direct a unui meci de fotbal a fost cea a partidei România ? Iugoslavia, la 18 noiembrie 1933. ? La 21 septembrie, opt legionari înarmaţi pătrund în sediul Societăţii Române de Radiodifuziune şi anuntă la microfon uciderea primului ministru Armand Călinescu. Funerariile acestuia au fost transmise apoi în direct pe postul de radio. ? La 23 august 1944, s-a înregistrat, pe disc, la Palatul regal, "Proclamaţia către ţară" a regelui Mihai I, difuzată pe post în aceeaşi seară la orele 22.25. ? La 28 octombrie 28 1946 se inaugurează noua clădire a Radiodifuziunii din str. Gen. Berthelot 60, construită după planurile aprobate în timpul administraţiei lui Vasile Ionescu. ? În august 1958 au fost difuzate la radio concertele primului Concurs şi Festival Internaţional ?George Enescu?. ? În iulie 1967, Postul "Radio Vacanţa" a început să emită, zilnic intre orele 9-14 şi 17-18. ? În martie 1968, s-au transmis la Radio spectacolele din cadrul primei ediţii a Festivalului de muzică uşoară "Cerbul de Aur". ? Primul director general al Radioului Public, în decembrie 1989, a fost Eugen Preda.Alteţa Sa Regală, Principesa Margareta"Pe 1 noiembrie 1928, în timpul primei domnii a tatălui meu, Regele Mihai I, se împlinea visul României unite de a avea un post de radio naţional". De 23 de ani conduce o fundaţie ce îi poartă numele, organizaţie non-profit cu filiale în mai multe ţări, inclusiv în România, care se ocupă de îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale persoanelor aflate în dificultate şi contribuie la dezvoltarea societăţii civile din ţara noastră. Este vorba despre Alteţa Sa, Principesa Margareta, fiica cea mare a Regelui Mihai I, care mărturiseşte pentru Radio România Actualităţi, ce a însemnat de-a lungul timpului Radioul pentru familia regală. "Pe 1 noiembrie 1928, în timpul primei domnii a tatălui meu, Regele Mihai I, se împlinea visul României unite de a avea un post de radio naţional. Timp de multe decenii, Radioul naţional a fost singurul mijloc de informare promptă a românilor, pe calea undelor fiind transmise marile decizii care au trasat cursul istoriei secolului XX. Radioul a fost apropape de tatăl meu, Regele Mihai, în momentul definitoriu al celui de-Al Doilea Război Mondial. Radioul a anunţat primul momentele din ziua de 22 decembrie 1989. Prin intermediul Radioului s-au transmis cele mai importante mesaje ale statului către români, dar şi nenumărate ore dedicate cunoaşterii, de exemplu emisiunile lui Nicolae Iorga, culturii - Radio România Muzical şi Radio România Cultural fiind instrumente unice în mediul contemporan - şi divertismentului de calitate. Astăzi, Radioul naţional şi-a găsit un nou loc în panoplia mijloace de informare, prin discursul său public moderat, prin concizia şi corectitudinea informaţiei prezentate, dar şi ca refugiu pentru arta şi cultura de înaltă calitate, în special prin muzică şi teatrul radiofonic. Familia mea şi cu mine considerăm că parteneriatul pe care îl avem în prezent cu Radio România, concretizat de exemplu prin volumele despre Regele Mihai, publicate la editura "Casa Radio", este un atuu important prin intermediul căruia valorile, principiile şi acţiunile Casei Regale pot să ajungă în casele tuturor românilor, inclusiv la sate şi în comunităţi izolate, care sunt ignorate de alte mijloace de informare. Radioul este şi mijlocul prin care membrii familiei mele şi reprezentanţii noştri pot comunica direct în dialog cu publicul larg, un exemplu foarte frumos în acest sens fiind participările repetate ale soţului meu, Principele Radu, la emisiunile matinale ale Radio România Actualităţi. Doresc de aceea să urez Radioului naţional la mulţi ani şi să sper că valorile fundamentale acestuia - reflectarea prezentului, păstrarea tradiţiilor, promovarea interesului naţional - se vor regăsi mereu în programele sale".Nou acord de colaborare între Radio România şi Radio-Televiziunea din SlovaciaJoi, 31 octombrie a.c., la sediul Societăţii Române de Radiodifuziune, s-a semnat un nou acord de colaborare, pe o durată de 3 ani, între Radio România şi Radio-Televiziunea din Slovacia. Reînnoirea acordului s-a semnat în prezenţa Excelenţei Sale, domnul Ján Gábor, Ambasador al Republicii Slovacia în România, de către domnul Vaclav Mika, Director General al Radio-Televiziunii din Slovacia şi domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radiodifuziunii Române. La eveniment au participat directori şi reprezentanţi ai Uniunii Europene de Radio Televiziune (UER) şi ai posturilor publice de radio şi televiziune din Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria şi Austria, care se află în aceste zile în vizită în Bucureşti, cu prilejul aniversării Radio România 85. Domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radiodifuziunii Române, a subliniat importanţa semnării acordului de colaborare în contextul special al aniversării a 85 de ani de la prima emisie în eter a Radioului public din România. ?Vă mulţumesc pentru sprijin, pentru excelenta noastră colaborare şi pentru schimbul de programe culturale. Aş vrea să consideraţi că aveţi în noi nu doar simpli colegi, ci adevăraţi prieteni?, a adăugat Preşedintele Director General. În spiritul aceleiaşi prietenii, domnul Vaclav Mika, Director General al postului public de radio şi televiziune din Slovacia, a declarat că ?acest acord nu este doar unul pe hârtie, ci unul semnat în inimile noastre, nu este un acord între simpli parteneri, ci între prieteni?. Acordul de colaborare prevede schimburi gratuite de programe radiofonice, pe teme de interes comun româno - slovac, din sfera politică, economică, socială şi culturală, precum şi schimburi de jurnalişti, regizori, producători de teatru radiofonic şi specialişti în domeniul tehnic. Acţiunile culturale organizate de reprezentanţele diplomatice ale ambelor ţări vor beneficia, în măsura posibilităţilor, de sprijin reciproc acordat de fiecare post public partener în ţara proprie. Radio-Televiziunea din Slovacia va continua să sprijine jurnaliştii secţiei de limbă slovacă din cadrul postului regional Radio România Timişoara, care vor putea participa, la cerere, la cursuri de pregătire în scopul perfecţionării cunoştinţelor de limbă slovacă. Cooperarea bilaterală în domeniul radiofonic între Radio România şi postul public de radio din Slovacia este una excelentă şi la nivelul Uniunii Europene de Radio şi Televiziune - UER, unde cei doi parteneri îşi acordă sprijin în susţinerea intereselor comune în cadrul Grupului Regional de Lobby. Radio Romania Foto. Alexandru DoleaMesajul premierului Victor Ponta cu ocazia aniversării Radio RomâniaPremierul Victor Ponta a felicitat postul nostru de radio cu ocazia aniversării a 85 de ani de la înfiinţării Societăţii Române de Radio . El consideră că Radio România este o instituţie de cultură care face parte din istoria României şi care a contribuit mereu la informarea societăţii româneşti. Victor Ponta: "Vreau să remarc că Radio România este sursa cea mai credibilă de ştiri şi informaţii din ţară şi mă bucur că această credibilitate a fost păstrată şi chiar crescută în ultima perioadă, dar este şi un model de succes al unui serviciu public, prin faptul că este lider de audienţă şi o instituţie stabilă din punct de vedere financiar. Mai vreau să subliniez şi o realitate de necontestat şi importantă pentru noi toţi şi anume faptul că de doi ani Radio România face eforturi deosebite pentru a difuza informaţie şi cultură, dincolo de Prut, prin Radio Chişinău, eforturi pe care le salut şi pe care le consider necesare în viitor şi în alte zone în care există şi se vorbeşte limba română şi există populaţie românească. Vreau să felicit Radio România cu ocazia celor 85 de ani de existenţă, ca element de continuitate, stabilitate şi performanţă în mass-media româneşti şi în peisajul radiofonic european şi să vă urez tuturor celor care lucraţi la Radio România, care reprezentaţi această instituţie importantă, mult succes în continuare!"Preşedintele Traian Băsescu felicită Radio RomâniaPreşedintele susţine că Radio România a fost un etalon al profesionalismului şi al echidistanţei pe piaţa mass-media. Preşedintele Traian Băsescu a felicitat Societatea Română de Radiodifuziune, în această zi, când se împlinesc 85 de ani de la difuzarea primei emisiuni a serviciului public de radio. Într-un mesaj, dat publicităţii vineri dimineaţă, preşedintele arată că, de-a lungul timpului, Radio România a fost un etalon al profesionalismului şi al echidistanţei pe piaţa mass-media din ţara noastră, o instituţie care şi-a construit un prestigiu din a informa corect şi obiectiv şi din a promova cultura românescă. "Sunt bucuros să felicit Societatea Română de Radiodifuziune, în această zi aniversară, împlinirea a 85 de ani de la difuzarea primei emisiuni a serviciului public de radio, pentru profundul devotament de care au dat dovadă jurnali?tii săi ?i personalul tehnic în promovarea valorilor spiritualităţii româneşti. De-a lungul timpului, Societatea Română de Radiodifuziune a fost un etalon al profesionismului ?i al echidistan?ei pe pia?a mass-media din ?ara noastră, o institu?ie care ?i-a construit un prestigiu din a informa corect ?i obiectiv ?i din a promova cultura românească. Societatea Română de Radiodifuziune reprezintă pentru români vocea care a legat generaţiile şi un simbol al continuităţii, indiferent de contextul social şi politic. Doresc să adresez mulţumiri, în numele meu şi al poporului român, tuturor celor care de-a lungul acestor 85 de ani de existenţă au contribuit cu atâta dăruire la consolidarea imaginii radioului public, devenind, astfel, un nume de referinţă al presei din ?ara noastră ?i nu numai. Consider că fundamentul acestei performan?e a Societăţii Române de Radiodifuziune îl reprezintă angajaţii săi, care, prin munca lor bine făcută, au reuşit să intre în casele românilor ?i în sufletele lor timp de 85 de ani. Mul?i ani înainte!", spune preşedintele Traian Băsescu în mesajul adresat Radio România. Şi premierul Victor Ponta ne-a trimis un mesaj de felicitare pentru postul public de radio, pe care îl consideră o instituţie de cultură, care face parte din istoria României şi care a contribuit mereu la informarea corectă a societăţii româneşti.Restricţii de trafic astăzi în municipiul Sfântu GheorghePoliţia covăsneană atenţionează că în municipiul Sfântu Gheorghe s-au luat măsuri de restricţionare a drumurilor pentru data de 1 noiembrie, pentru ca celebrarea „Zilei Morţilor" să se desfăşoare în condiţii de siguranţă pentru pietoni. Prin urmare, circulaţia autovehiculelor pe strada Cetăţii se va desfăşura în sens unic, din direcţia străzii Borviz către Cimitirul Comun, cu ieşire în strada Voican. Parcarea autovehiculelor se va efectua pe partea stângă a străzii Cetăţii, pe un singur rând, lăsând liber accesul şi ieşirea din curte a riveranilor. De asemenea, autoturismele pot fi parcate şi în parcarea Cimitirului aparţinând Bisericii Fortificate, dar şi în incinta Poligonului Militar situat în faţa Cimitirului Comun. Mara Deleanu
Radio România, parte a istoriei diplomaţiei naţionaleVineri, 1 noiembrie, între orele 11:00 şi 13:00, Sala Grigore Gafencu a Ministerului Afacerilor Externe a găzduit conferinţa Radio România - 85 de ani: o istorie în slujba politicii externe româneşti. Prilejuită de sărbătorirea primei transmisii radio în România, în 1928, şi a 150 de ani de diplomaţie românească, conferinţa a fost deschisă de domnul Titus Corlăţean, Ministrul Afacerilor Externe şi de domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune. ?Cum ar fi fost astăzi viaţa românilor fără emisiunile, ştirile, transmisiile directe, chiar şi fără muzica difuzată la Radio România? Cum ar fi arătat istoria noastră fără arhiva sonoră excepţională păstrată şi dezvoltată de Radio România? ? Românii din afara graniţelor au şi ei nevoie de Radio România şi de limba română pe care o aud doar aici, în multe cazuri. Iar prin programele voastre în 10 limbi internaţionale sunteţi chiar parte a diplomaţiei româneşti?, a declarat domnul Titus Corlăţean, Ministrul Afacerilor Externe. Domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România, a ţinut, la rândul său, să remarce că ?Este extrem de important că o instituţie ca Ministerul Afacerilor Externe, în care lucrează oameni excepţionali, să fie alături de Radio România în aceste momente aniversare?. După ce a mulţumit atât diplomaţilor cât şi jurnaliştilor radio pentru colaborarea perfectă dintre cele două instituţii publice, domnul Ovidiu Miculescu şi-a exprimat convingerea că radioul public va fi şi în continuare pentru diplomaţia română un partener dedicat, serios, onest, de cursă lungă! Participanţii la conferinţă ? foşti miniştri de externe, ambasadori şi alţi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti, jurnalişti acreditaţi la Ministerul Afacerilor Externe şi de la posturile Radio România, au avut prilejul să asculte puncte de vedere documentate asupra subiectului, dar şi întâmplări deosebite din activitatea de corespondent de politică externă al Radio România, perioadă în care legătura cu diplomaţii români a fost, de-a lungul anilor, una benefică pentru ambele părţi. Au avut scurte alocuţiuni: ? prof. univ. dr. Ioan Scurtu, istoric şi fin cunoscător al evenimentelor din istoria radioului public, ? Radu Dobriţoiu, realizator Radio România Actualităţi şi membru în Comitetul Director al SRR, ? Carmen Gavrilă, realizator Radio România Actualităţi, ? Simina Botar, realizator Radio România Actualităţi, ? Dan Preda, realizator programe de integrare europeana Radio Bucureşti şi membru în Comitetul Director al SRR, ? Pavel Ionescu, realizator Radio România Actualităţi, ? Ruxandra Săraru, apreciat realizator al Radio România şi consilier al Preşedintelui Director General. Realizatorii Radio România care au prezentat momente din activitatea lor fac parte din corpul corespondenţilor de politică externă Radio România, cei care au prezentat de-a lungul anilor ştiri şi reportaje din Londra, Bruxelles şi alte capitale europene, Iran, Irak, Afganistan, SUA? practic din toate punctele fierbinţi ale globului, iar ascultătorii radioului public au fost cei care au beneficiat primii şi de multe ori în exclusivitate de relatările lor. În încheierea conferinţei Radio România - 85 de ani: o istorie în slujba politicii externe româneşti domnul Titus Corlăţean, Ministrul Afacerilor Externe, a oferit o plachetă aniversară domnului Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România.Cursa Lufthansa Sibiu-Munchen, care trebuia să decoleze în această dimineaţă, la ora 6,15, are întârziereAseară, tot din cauza ceţii, aeronava care venea de la Munchen a fost nevoită să aterizeze la Cluj, iar cei 62 de pasageri au fost aduşi cu autocarul la Sibiu. Potrivit purtatorului de cuvânt al aeroportului sibian, Nicoleta Boborodea, se asteapta ca aeronava să ajungă de la Cluj la Sibiu abia după ora 9,15, iar decolarea spre Munchen să aiba loc la ora 10, 15, deci cu o întârziere de 4 ore faţă de cea programată. În aeroportul din Sibiu asteaptă pentru acest zbor peste 60 de persoane. Rador
Organizarea referendumului, în şedinţa CJ CovasnaProiectul de hotărâre privind organizarea unui referendum pe tema reorganizării regiunilor de dezvoltare va fi supus dezbaterii şi aprobării Consiliului Judeţean Covasna în şedinţa din 14 noiembrie, a anunţat ieri preşedintele Consiliului, Tamas Sandor. Proiectul vizează consultarea cetăţenilor judeţului cu privire la oportunitatea înfiinţării unei regiuni de dezvoltare formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cu sediul central la Târgu Mureş. Dacă proiectul va obţine votul majorităţii în şedinţa din luna noiembrie, atunci referendumul va fi organizat pe 8 decembrie a.c. Acesta are toate şansele să fie adoptat, deoarece UDMR deţine majoritate în CJ şi este susţinut şi de fracţiunea Partidului Civic Maghiar. Rezultatul referendumului va fi adus la cunoştinţa Parlamentului, prin intermediul parlamentarilor UDMR, care vor cere luarea în considerare a "voinţei poporului" în ce priveşte regionalizarea, a mai spus Tamas Sandor, convins să majoritatea locuitorilor judeţului vor vota în favoarea creării acestei regiuni. UDMR susţine atât crearea unei regiuni formate din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, unde populaţia maghiară este majoritară, cât şi a unei regiuni care să înglobeze judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj, unde trăiesc, de asemenea, un număr mare de maghiari. Mara Deleanu
Radio România împlineşte astăzi 85 de ani de la prima emisieLa 1 noiembrie 1928 se difuza prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică, aşa cum era denumit serviciul public de radiodifuziune în actul oficial de constituire. Radioul Public marchează aniversarea sa prin "Ziua porţilor deschise". În ajunul aniversării, RTM a organizat mai multe evenimente pentru public. Primul dintre ele a fost întâlnirea cu prof. Ştefan Wagner membru fondator al Federaţiei Mondiale a Societăţilor de Roze, cel care a omologat peste 50 de soiuri de trandafiri. La eveniment au participat şi membrii Asociaţiei „Amicii Rozelor", înfiinţată de Ştefan Wagner. Sala Studio a Radio Tg.-Mureş a găzduit aseară şi o inedită expoziţie de aparate radio de altădată" din colecţia ing. Emil Sabău, expoziţie ce poate fi vizitată până în 8 noiembrie. RTM
25 de doctoranzi de la UMF Tîrgu-Mureş au primit sprijin în pregătirea lor printr-un proiect europeanProiectul este finanţat prin programul POSDRU 2007-2013 şi este o modalitate concretă de creştere a calităţii procesului de formare a viitorilor cercetători. Beneficiarii proiectului au fost ajutaţi în realizarea lucrărilor de doctorat şi li s-a oferit posibilitatea să îşi comunice rezultatele muncii lor. În derularea proiectului, Universitatea de Medicină şi Farmacie a avut partenere două universităţi. Beneficiari au fost 25 de doctoranzi de la UMF Tîrgu-Mureş, 5 în domeniul filologiei de la Universitatea Petru Maior şi 4 doctoranzi în medicină de la Universitatea din Constanţa. UMF a depus noi proiecte pentru sprijinirea doctoranzilor şi a cercetării, iar acum aşteaptă un răspuns. În paralel, universitatea încearcă să găsească noi soluţii pentru sprijinirea doctoranzilor. În cadrul proiectului, doctoranzii şi-au prezentat rezultatele cercetării, iar ultimele sesiuni de comunicare s-au terminat ieri. Raluca Creţ
Alegeţi altă dată din arhivă:Ultimele stiri: |
||||||||||||||||||||||